Pateul vegetal și alte produse de post din comerț înfundă arterele coronariene

Tipicul Bisericesc are anumite reguli speciale pentru posturile de peste an, pe care le împlinesc cu desăvârșire călugării. Ele nu sunt însă numai pentru viețuitorii din mănăstiri, ci și pentru cei din lume.

Nu doar monahii trebuie să țină posturile cu strictețe, ci și mirenii, pentru că toți trebuie să tindem spre nepătimire și desăvârșirea noastră spirituală.

Postul Mare se ține după o rânduială foarte riguroasă. De pildă, lunea, marțea, miercurea, joia și vinerea se ajunează, adică se mănâncă după ora 15:00 (mai precis seara), o dată în zi și doar mâncare uscată, fără ulei. Sâmbăta și duminica se mănâncă de două ori pe zi, cu ulei, la fel și în sărbători.

Iată deci, ce înseamnă să postești cu adevărat după tipic: să te abții nu numai de la alimentele de origine animală, ci și de la ulei, care aduce o anumită satisfacție și împlinire trupească, pentru că postul presupune nevoință.

Postul nu are nimic în comun cu săturarea sau desfătarea. Dimpotrivă, „postul înseamnă asceză, mâncare cât mai simplă, făcută în casă”, după cum spune nutriționistul Simona Tivadar.

Postul nu înseamnă să înlocuiești produsele de dulce cu produse de post din comerț. Au apărut tot felul de substitute vegetale la lapte, la crenvuști, la șnițele, la brânză, la pateuri. Aceste produse nu sunt sănătoase.

De aceea multă lume se îngrașă în post, pentru că mănâncă nesănătos: produse bogate în grăsimi, produse procesate, rafinate și aditivate. Acest tip de „post” cresc nivelul de colesterol și trigliceride și riscul de depunere a acestor grăsimi în pereții vaselor de sânge.

„Cred că pateul vegetal, margarina, produsele “de post” fabricate „de casă” sunt copii pseudocomestibile ale tabloului lui Mendeleev, dubitabil igienice, iar foietajele, pateurile și plăcintele vândute din abundență în patiserii în această perioadă înfundă coronarele, din cauza grăsimilor saturate, adică rele”.

Ne amăgim că ținem post consumând astfel de substitute, pentru că de fapt ne imaginăm că mâncăm produse de dulce.

„Ghiftuiala cu produse de acest fel nu are legătură cu postul”.

Trebuie să redescoperim autenticitatea și valoarea reală a postului. Postul nu înseamnă să mănânci tot ce-ți place. Postul a devenit neplăcut pentru că nu mai suntem obișnuiți să mâncăm natural: legume, fructe, verdețuri. Mare parte din dieta noastră obișnuită este alcătuită din produse ambalate, sau semi-preparate din magazine.

Chiar și mâncarea de post făcută în casă poate strica postul sau afecta sănătatea dacă este pregătită incorect. De pildă, salatele nu trebuie să conțină prea mult ulei, și pe deasupra și câteva mâini de semințe, bogate și ele în grăsimi.

De altfel, salatele pot fi servite și fără ulei, cu un dressing simplu din suc de lămâie sau oțet de mere. Dacă nu folosim ulei, putem adăuga ingrediente grase, precum semințe, nuci, alune.

Uleiul, după cum ați văzut, se consumă doar în anumite zile, când este dezlegare, în rest se mănâncă hrană uscată, crudă. Hrană uscată poate însemna fulgi de cereale muiați în apă sau suc de fructe, salate de legume sau verdețuri, fructe crude, miez de nucă, alune crude, caju crud, migdale crude, curmale, goji, semințe crude etc.

„Mâncați miercurea și vinerea doar legume și fructe, nu drăcuiți în trafic și veți fi mai aproape de Rai. Altfel, vă apropiați mai mult de bypass-ul coronarian sau veșnica pomenire, nu neapărat duioasă”.

Canoanele Bisericii dezleagă la untdelemn în cazul persoanelor bolnave.

Loading...